Un mod de lucru… (partea a IV-a)
Nu, nu vă speriați nu mai scriu despre hdd-uri trăznite și troznite, prelucrare de fișiere, DNG, ACR, DXO și alte cele.
Astăzi scriu despre minunata și magnifica inovație RSS (na, că tot de abrevieri de trei litere avem parte). Mai exact, cum gestionez eu cititul articolelor de interes de pe blog-uri, site-uri de specialitate (foto, electronică, audio-video HTPC și carPC, știri politice, economice, etc. etc.). Evident, aplicabil doar site-urilor care permit fluxuri RSS. Acest lucru se află de obicei prin evidențierea pe site-ul respectiv a unui simbol ca cel de mai jos:

După cum mulți știu (iar pe ceilalți nu-i interesează), abrevierea provine din Really Simple Syndication, un standard de flux de informații care apare la înnoirea informațiilor de pe un server de pe Internet. În acest fel, prin citirea periodică a lor cu ajutorul unor programe specializate, numite cititoare RSS, suntem înștiințați rapid de apariția unor informații noi. Abonarea la un flux RSS se face dând click pe acest simbol (aceasta conține un link și de obicei este însoțit de textul abonare/subscribe), deschizându-se o fereastră prin care cititorul RSS instalat va insera acest nou flux de informații, într-o categorie aleasă de noi. Noile articole apărute sunt descărcate local, ca niște e-mailuri, permițând două mari avantaje:
1. nu mai trebuie să accesăm site-urile pe care le vizităm periodic prin intermediul browser-ului folosit prin apelarea la lista de site-uri salvate sau, mai rău, să tastăm de fiecare dată adresa cuiva.
2. toate articolele noi se descarcă local și putem să le citim mai târziu, când avem timp.
Ultimul avantaj se transformă și într-un mic dezavantaj pentru că la plecarea pentru ceva vreme și întoarcerea la calculatorul pe care am instalat acel program, în funcție de numărul de site-uri înscrise și de frecvența cu care se scriu articolele noi, vă pot aștepta sute și chiar mii de știri, articole și comentarii noi. Programele specializate însă ne permit o gestionare foarte bună a acestor informații, grupându-le în foldere specifice conținutului de informații, așa cum dorim noi.
Există numeroase cititoare de RSS. Am încercat mai multe astfel de programe și m-am oprit la Feedlypentru că mi-a plăcut cel mai mult. Evident și că este gratuit. Există și varianta de cititor de RSS care nu se mai instalează pe vreun calculator anume (se folosește interfața WEB), de exemplu Google Reader, util atunci când suntem plecați. Accesând acest program din contul Google, putem fi la zi cu ce se mai întâmplă prin lume. FeedDemon permite sincronizarea citirii știrilor de pe acest program cu cele de pe Google Reader, astfel încât atunci când ne întoarcem la prietenul nostru cu tastatură ce ne așteaptă cuminte acasă, știrile descărcate local și deja citite pe web vor fi marcate ca atare. Asta ca să nu mai citim de două ori aceleași informații. Tare, nu?
Pentru gașca de la Dalles am pus la dispoziție aici un fișier cu adresele de blog ale cursanților (ediția 2009-2010) și pe care să-l puteți importa într-un cititor de RSS, pentru cei care evident îl vor și dori. Dacă cineva descoperă vreo neconcordanță cu realitatea (site-uri mutate, blog-uri care nu apar în listă) rog să mă informeze, să modific și eu aceste adrese. Recomand cu căldură utilizarea unui astfel de program pentru că veți câștiga foarte mult timp și, foarte important, nu veți pierde niciun articol nou. Chiar dacă a fost șters ulterior de către proprietar! Prin funcțiile de căutare din cititor veți putea regăsi și informațiile din articolele deja citite dar pe care nu le mai știm localiza. Succes la citirile de fluxuri RSS!
Aveți mai jos nelipsita dedicație pentru răbdători (tot din cutiuța cu amintiri din copilăria mea) cu adăugirea că porumbelul face bine, e sănătos, ceea ce vă urez și vouă la fel!
Pentru a vedea acest video, te rog acceptă Cookies-urile YouTube. Acceptându-le vei accesa conținutul YouTube, un serviciu oferit de o terță parte.
Politicile de confidențialitate YouTube
După acceptare, opțiunea va fi salvată iar pagina va fi reîmprospătată.
.
Marcel Eremia, duminică 10 octombrie 2010 la 00:37

Se fotografie fromoasaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!:)
@DD: E dlăguță lău, nu? E o zucălie cu o loată maaaaaale, male… 🙂
uffff… si am citit pana la sfarsit crezand ca mai invat una alta despre fotografie… 🙂
@bogudan: Țeapăăăăă! 🙂
A lu` cui e zucalia?M-o da si mie pusin sa ma zoc ?Une e zucalia ata?
Zucălia asta e a lu’ un nene de la Ghelința /Covasna si se poate zuca olține melge p’acolo. Ale o casa maaaaaaaaaaale, mai male decât zucălia aia si o chiamă muzeu. Tale flumos e pe la ei… 🙂